spot_img

Ministrul Mediului, Mircea Fechet: Avem nevoie cu toții de servicii meteorologice și de prognoze meteo precise

Oamenii care lucrează în serviciile de meteorologie din România au de astăzi la dispoziție cele mai performante echipamente finanțate din fonduri europene, a declarat, luni, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, la evenimentul dedicat finalizării modernizării rețelei de radare meteorologice.

„(…) avem nevoie cu toţii de servicii meteorologice, avem nevoie cu toţii de prognoze meteo. Chiar dacă pare simplu dimineaţa să verifici pe telefon cum e vremea sau cum va fi vremea în ziua respectivă, în tot acest proces lucrează extrem de mulți oameni, profesioniști adevărați, care au de astăzi la dispoziție cele mai performante echipamente finanțate din fonduri europene. Aş vrea să nu uităm că tema de anul acesta pentru Ziua Mondială a Meteorologiei este „în prima linie a schimbărilor climatice”, ceea ce subliniază importanţa colegilor meteorologi şi importanţa serviciilor meteo în viaţa de zi cu zi. ANM este una dintre instituţiile cu care, eu personal, mă mândresc foarte mult. Sunt nouă instituţii în subordinea sau în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, dar fără a-i supăra pe ceilalţi colegi, pot să spun că ANM face o treabă extraordinară. Ca urmare a acestor investiţii vom avea servicii meteo mai precise, mai rapide şi mai performante. Dacă am înţeles bine, fiecare din aceste radare poate monitoriza o zonă geografică circulară cu o rază de până la 230 km şi se va întâmpla acest lucru 24h/zi 7 zile din şapte”, a spus Fechet.

Oficialul a menţionat, totodată că, prin performanţa noilor radare, „vom şti din timp dacă avem fenomene meteo extreme, dacă e cazul să ne pregătim pentru o eventuală viitură”.

„Asta înseamnă că avem date importante pentru cetăţeni, pentru viaţa noastră de zi cu zi, dar şi pentru alte instituţii la fel de importante în structura statului român. Nu pot să nu mă gândesc la Ministerul Apărării Naţionale, la Ministerul Agriculturii, la colegii de la Romatsa, la colegii de la INHGA. Nu pot decât să sper că vom continua această serie de lucruri bune, fie că le finanţăm din POIM, fie că le finanţăm din PNRR, fie că le finanţăm din fonduri europene. Este extraordinar când beneficiem şi de finanţare, şi de expertiză, şi de tehnologiile cele mai noi din alte ţări”, a afirmat ministrul Mediului.

Un moment de bilanț în ceea ce înseamnă dezvoltarea Sistemului Naţional de Monitorizare a Fenomenelor Meteorologice Extreme

La rândul său, directoarea generală a ANM, Elena Mateescu, a punctat faptul că, luni, are loc recepţia ultimului radar dintr-o listă de şapte incluse în investiţia derulată cu fonduri europene şi naţionale.

„Astăzi este un moment de bilanţ în ceea ce înseamnă dezvoltarea Sistemului Naţional de Monitorizare a Fenomenelor Meteorologice Extreme, în calitate de beneficiari ai proiectului Inframeteo, prin Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, dar şi cu o finanţare naţională. Ne aflăm la finalizarea unuia dintre cele mai importante obiective din cele şapte importante ale proiectului Inframeteo, şi anume finalizarea lucrărilor din cadrul contractului de proiectare şi execuţie lucrări pentru modernizarea reţelei de radare meteorologice. Şapte radare meteorologice noi dual polarimetrice Doppler, în bandă S. Astăzi, facem recepţia finală a ultimului radar la Bucureşti, după celelalte şase din teritoriu şi care în total acoperă la nivel teritorial nevoile în ceea ce priveşte detecţia şi monitorizarea fenomenelor meteorologice extreme. Celelalte radare au fost amplasate şi s-a făcut recepţia în teritoriu, la Craiova, Oradea, Timişoara, Bobohalma, Iaşi, Bârnova, Medgidia”, a menţionat Mateescu.

Proiectul „Modernizarea infrastructurii de monitorizare şi avertizare a fenomenelor hidro-meteorologice severe în vederea asigurării protecţiei vieţii şi a bunurilor materiale – Inframeteo” este co-finanţat din Fondul de Coeziune, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020.

Valoarea totală a contractului se ridică la 246,055 milioane lei (aproximativ 50 de milioane de euro), din care 207,571 milioane de lei reprezintă finanţare eligibilă nerambursabilă din Fondul de Coeziune. Costul investiţiei din Bucureşti – Băneasa s-a ridicat la 25 de milioane de lei.

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea sistemului naţional de monitorizare şi avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecţiei vieţii şi a bunurilor materiale.

Concret, prin intermediul proiectului s-a urmărit modernizarea reţelei de radare meteorologice. Investiţia a vizat achiziţia a şapte sisteme radar Doppler în bandă S, cu dublă polarizare, incluzând dezvoltarea şi implementarea unui sistem centralizat de colectare, prelucrare şi diseminare a datelor radar, achiziţia şi instalarea generatoarelor de rezervă pentru asigurarea energiei electrice.

Radarele, instalate pe şapte turnuri noi, pe terenurile aflate în administrarea ANM

Radarele au fost instalate pe şapte turnuri noi, pe terenurile aflate în administrarea ANM din: Bucureşti-Băneasa, Medgidia, Bârnova, Bobohalma – Târnăveni, Craiova – Cârcea, Oradea – Dealul Vântului şi Timişoara.

Aparatele de înaltă performanţă vor funcţiona în mod continuu (24 de ore/7 zile) pentru a furniza informaţii referitoare la detecţia şi monitorizarea structurilor noroase generatoare de precipitaţii abundente şi fenomenelor meteorologice severe asociate.

ANM a organizat, luni, evenimentul dedicat finalizării modernizării reţelei de radare meteorologice din cadrul proiectului „Modernizarea infrastructurii de monitorizare şi avertizare a fenomenelor hidro-meteorologice severe în vederea asigurării protecţiei vieţii şi a bunurilor materiale – Inframeteo”

spot_img

Articole asemănătoare

Ultimele articole