Că vorbim de dezastre naturale, de migrație climatică, de expunerea în fața unor valuri de căldură, femeile – mai ales cele din țări subdezvoltate și sărace, dar și din Europa – sunt mai vulnerabile. Asta, arată studiile, vine în spinarea secolelor de discriminare, de privare de drepturi și de inegalitate între sexe. Schimbările climatice nu fac decât să adâncească aceste diferențe.

Un raport european referitor la impactul schimbărilor climatice asupra populațiilor vulnerabile din țările în curs de dezvoltare arată că în raport cu bărbații, femeile sunt mai afectate de schimbări climatice, de muncile agricole pe care le desfășoară, dar și de discriminarea cu care se confruntă când vine vorba de accesul la servicii de sănătate a reproducerii, de educație și formare profesională, dar și de participare în procesul decizional.

80% dintre persoanele strămutate ca urmare a schimbărilor climatice sunt femei și copii, conform aceluiași raport – categorii care sunt mai vulnerabile în fața efectelor negative ale schimbărilor climatice. 

Situația strămutării este cu atât mai dificilă când lor li se încalcă adeseori  drepturile fundamentale – fiind victime ale traficului de persoane și ale exploatării sexuale, apoi plasate în adăposturi nesigure și supraaglomerate. 

De ce femeile sunt mai vulnerabile valurilor de caldură?

Toleranța mai scăzută la căldură a femeilor se explică prin faptul că acestea au o temperatură a corpului și a pielii mai ridicată și sunt mai puțin tolerante la căldură decât bărbații. În țări precum India – unde încă sunt delimitări stricte în cadrul gospodăriilor, dar și mediilor de lucru între munca bărbaților și cea a femeilor –, desfășurarea unei activități în aer liber sau în interior precum gătitul, dar și purtarea anumitor haine de către femei (India se mândrește cu o industrie de țesut foarte bună, deoarece îmbrăcămintea națională este adaptată la condițiile climatice ale țării), pot spori și mai mult impactul negativ al vremii calde.

Deosebit de sensibile la căldură sunt femeile însărcinate, din cauza riscurilor legate de deshidratare. Căldura extremă este, de asemenea, asociată cu rezultate adverse la naștere, cum ar fi nașterea prematură, greutatea mică la naștere, nașterile de copii morți și mortalitatea infantilă ridicată. Nou-născuții și copiii mici sunt, de asemenea, foarte sensibili la temperaturile ridicate ale aerului, deoarece capacitatea lor de a-și regla temperatura corpului este limitată.

Impactul dezastrelor naturale

Femeile se confruntă cu o mortalitate disproporționată în timpul dezastrelor naturale de origine meteorologică, iar în cazul supraviețuitorilor, speranța de viață este redusă. Uneori, chiar și diferențele culturale și purtarea de îmbrăcăminte tradițională pot fi un factor – de exemplu, potrivit unui studiu realizat despre Bangladesh, așteptările culturale ca femeile să poarte sari (o rochie lungă care poate restricționa mișcarea) pot îngreuna scăparea femeilor de inundații. Un alt studiu, tot în Bangladesh, a constatat că, după o inundație din 1998 în Dhaka, femeile au fost mai puțin predispuse decât bărbații să își părăsească locuințele pentru a căuta îngrijiri medicale. Cercetătorii sugerează că acest lucru este poate fi legat de normele culturale care le împiedică pe femei să își părăsească locuințele fără un însoțitor de sex masculin.

Ca urmare a dezastrelor meteorologice, femeile și fetele (în special cele care trăiesc în condiții socio-economice mai sărace) sunt expuse unui risc mai mare de violență fizică, sexuală și domestică. Un studiu realizat în Noua Zeelandă a constatat că cazurile de violență domestică au crescut după inundațiile din 2004. Un studiu pentru ActionAid Bangladesh a observat, de asemenea, o creștere a violenței împotriva femeilor după inundațiile din 2007.

Femeile pot fi separate de familie, prieteni și alte comunități de sprijin și evită adesea adăposturile de teama abuzurilor. Femeile sărace, singure, în vârstă, adolescentele și femeile cu handicap sunt adesea cele mai expuse riscului, deoarece au mai puține resurse personale, familiale, economice și educaționale la care să apeleze pentru protecție, asistență și sprijin. Aceiași factori de risc sunt corelați cu un risc mai mare de tulburări de dispoziție, cum ar fi depresia și anxietatea, de care femeile suferă în general mai des decât bărbații. 

Conform aceluiași studiu de la ActionAid, emeile sunt mai predispuse să își piardă locul de muncă și le este mai greu să se redreseze din punct de vedere economic și financiar după dezastre. Adesea, locurile de muncă disponibile sunt doar în construcții și în recuperarea post-dezastru, care sunt domenii dominate în mod tradițional de bărbați.

Femeile însărcinate și nou-născuții sunt extrem de vulnerabili la riscurile pentru sănătate cauzate de inundații

Inundațiile sunt asociate cu un risc crescut de naștere prematură și de greutate mică la naștere la nou-născuți, fenomene observate după uraganul Katrina din 2005 și inundațiile din Dakota de Nord din 1997. Inundațiile le expun pe femeile însărcinate la un risc crescut de expunere la toxine de mediu și la mucegaiurile din mediul înconjurător, acces redus la alimente și apă sigure, stres psihologic. 

Alte riscuri pentru mame sunt anemia, eclampsia (o afecțiune acută care pune în pericol viața femeii însărcinate, caracterizată prin crize tonico-clonic, care implică pierderea cunoștinței și căderea în comă) și avortul spontan.

Siguranța și securitatea alimentară

Femeile sunt sensibile la efectele schimbărilor climatice asupra siguranței și securității alimentare din cauza nevoilor sporite în timpul menstruației, sarcinii și alăptării. Aceste deficiențe nutriționale pot fi exacerbate de practicile culturale predominante care acordă prioritate nutriției copiilor și bărbaților în vârstă. Malnutriția, cu anemia care decurge din aceasta, este foarte răspândită în rândul femeilor și copiilor din India. 

Deficitul de micronutrienți este asociat cu deficiențe cognitive, cum ar fi atenția redusă, memoria slabă, probleme emoționale și comportamentale și percepția senzorială afectată.

În țările cu economii emergente femeile sunt principalele producătoare agricole, responsabile pentru producerea a 60-80% din alimente. Mijloacele lor de trai și nutriția sunt amenințate atunci când condițiile climatice în schimbare reduc randamentele și compromit culturile. India este cea mai mare țară agrară și aici se așteaptă ca sectorul agricol să sufere cele mai mari pierderi din cauza încălzirii globale, ceea ce va afecta direct bunăstarea socio-economică a femeilor.

Femeile vor fi mai afectate în viitor și de migrațiile cauzate direct sau indirect de schimbările climatice

Până la jumătatea acestui secol, conform diferitelor estimări, se așteaptă între 25 de milioane și 1 miliard de migranți climatici din cauza secetelor, furtunilor, inundațiilor, creșterii nivelului mării etc., dezastre legate de schimbările climatice.

Diferențele descrise în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice asupra sănătății femeilor ridică din nou subiectul justiției climatice. Consecințele schimbărilor climatice nu afectează în mod egal toate grupurile din societate – adesea, cei mai vulnerabili și cei mai săraci sunt cei care suportă cel mai greu și mai dureros consecințele schimbărilor climatice. Aceste grupuri ar putea include persoanele cu venituri mici și dezavantajate din punct de vedere economic, așa cum sunt adesea femeile.

Întregul materialul poate fi citit pe infoclima.ro

Sursa foto: infoclima.ro